Este cel mai, cel mai bun pate mâncat de mine vreo dată şi cred că am încercat 90% din ce se găseşte în comerţ, plus câteva din alte ţări, plus câteva de casă :D. Cică nu ar avea nimic din gustul pateului de carne (ca să nu vă aşteptaţi la altceva!), dar la textura şi culoare ar semăna. Eu nu am mâncat niciodată pate de carne.

300g linte se lasă la muiat 2 ore, apoi se fierbe cu sare şi 3 căţei de usturoi aproximativ 10 minute sau până se moaie cojiţele şi bobiţele încep să se separe în două. Se ia de pe foc, se scurge şi se lasă într-un castron. Într-o tigaie se rumeneşte 50g nucă dată prin maşină şi se adaugă şi ea peste linte. Apoi se pun 5 căţei de usturoi tăiaţi în jumătăţi/treimi în ceva ulei, cam 100g ceapă mărunţită, 1 lingură de zahăr şi ceva sare. Se amestecă din când în când, la foc mic, până devin moi şi ceapa aproape transparentă. Se toarnă ceapa şi usturoiul caramelizat peste linte, se adaugă 1 linguriţă de condimente pentru sarmale, 3 linguri de sos de soia, piper după gust şi dacă mai doriţi şi usturoi praf. Se fac piure (preferabil cu mixerul ăla cu picior, de mână) şi se adaugă treptat şi 70 ml ulei. Problema este ca am uitat să măsor cât ulei am pus și nu estimez tot timpul bine din ochi, așa că îmi iau o marjă de eroare de ±20ml. Se potriveşte la gust şi gata.

Pateul cu mazăre şi pătrunjel:

Are surprinzător de tare gust de mazăre, pentru 2 mâini de mazăre la jumătate din compoziție. Este bun (mie îmi place mazărea), dar nu prea mai seamănă a pate. E mai de grabă o pastă de linte şi mazăre.

Pateul cu măsline:

E minunat. Măslinele negre, mijlociu de sărate, se potrivesc incredibil de bine cu restul gusturilor şi aromelor. E o completare perfectă. Am pus 150g măsline negre mărunțite.

Pateul de bază este şi el foarte bun, nu are neapărat nevoie de vreo adăugire. Totuşi eu abia aștept să mai fac unul şi cu ciuperci.

Ideea de pate de linte cu nuci este chiar foarte populară. Eu l-am făcut după intuiţia mea şi am fost foarte încântată, dar am citit înainte reţeta acestui pate, despre care creatoarea lui susţine că ar semăna incredibil de bine cu cel de porc. Ingredientele însă sunt cam greu de găsit şi nici nu cred ca eu mi-aş dori o asemănare prea mare.