Este foarte sus în topul mâncărurilor mele rapide preferate, chestie de care am nevoie, de regulă, fie când gătesc numai pentru mine, fie când gătesc pentru multă lume. Salata asta poate fi semi-pregătită și cu o zi înainte, ceea ce, din nou, poate constitui un avantaj.
Pentru 3 persoane se ia 1 căpățână de broccoli, 1 roșie, 1 pumn de alune sau caju prăjite și în cazul alunelor și ‘decojite’, 100-150g tofu prăjit crocant și cu sos de soia. Se amestecă ceva ulei, oțet balsamic și foarte puțină sare și se poate servi.
Tofu de la Inedit este mirific, dar cel în saramură este tare sărat. Mie îmi place să adaug sos de soia, pentru aromă, așa că trebuie un sos de soia căt mai puțin sărat. Se scurge bine tofu, se taie în cubulețe mici (cu latura de cel mult 1cm, dacă luați cel în saramură) pentru că altfel vor fi dificil de mâncat. Așa, în cubulețe mici, îi dă un accent minunat sălății. Se prăjesc în ulei până își fac o crustă crocantă și se întorc pe câteva părți. Dacă puneți mai mult ulei, încat să se prajească puțin și pe laturi, nu numai pe fund, va fi de ajuns să le întoarceți o singură dată.
Observații despre broccoli. Broccoli fierbe foarte repede și își accentuează culoarea la fiert. Eu trebuie să stau lângă el, ca să nu îl scap să fie răsfiert. Durata de fierbere variază în funcție de cât de mari sunt bucățile, așa că cel mai bine este să îl încercați cu furculița. Trebuie sa rămână puțin tare, cât să simți când bagi furculița în el, dar să nu fie crud. Dacă vedeți că își pierde culoarea înseamnă că l-ați fiert prea mult și scoteți-l imediat. Eu îl pun direct în apă clocotind cu puțină sare și în câteva minute este gata.
Caju-ul se potriveste mai bine pentru ca e mai moale. Alunele au în schimb aroma lor și amestecate cu jumătate de oră înainte se moaie și ele.
Dacă vreți să pregătiți în avans salata, nu o amestecați cu mai mult de jumătate de oră înainte. Broccoli și alunele sau caju-ul pot fi amestecate, roșia cel mai bine să fie tăiată proaspăt iar tofu prăjit cel mai bine să fie păstrat separat și fără capac, ca să își păstreze “crusta”.
